MARIANA BRĂESCU

Jurnalist, scriitor, dramaturg, om de afaceri, Mariana Brăescu este creatoarea celei mai importante „afaceri de presă” româneşti din ultimii cincisprezece ani şi o prezenţă culturală puternică, afirmată discret dar constant. Este fondatoarea presei imobiliare, a presei pentru casă şi a presei pentru familie în România. Proprietara, între 1994 şi 2005, a Grupului de presă CASA LUX, apreciat ca fiind cel mai important grup de presă pentru casă din Europa de Est; a editat şapte titluri de publicaţii (Casa Lux, Casa de vacanţă, Practic-idei pentru casă, grădină şi apartament, Practic în bucătărie, Draga mea, Cărticica Draga mea pentru copii, Cărticica Practică), în tiraje de peste 12 milioane de exemplare anual. Înainte de aceasta, Mariana Brăescu a fondat, în 1991, revista săptămânală CASA, prima publicaţie imobiliară din istoria României (mai 1991-1992), nucleul viitoarelor mari reviste care au afirmat-o profesional şi în mediile de afaceri. Participant, cu CASA LUX, la MIPIM-Cannes (1997), cel mai important târg imobiliar din lume, aceasta fiind, până în anul 2005, singura participare românească la o manifestare de asemenea anvergură. Editorul, în această împrejurare, al numărului special „Romanian Properties-Propriétés en Roumanie”. Coordonator al standardizării profesiunii de „agent imobiliar” în cadrul programului european COSA, pentru standarde ocupaţionale în domeniul imobiliar în Romania (1996-1997). Membră, cu Grupul CASA LUX, în FIPP (Federaţia Presei Periodice Internaţionale). Titulară de emisiuni TV pe teme imobiliare, de amenajări interioare şi de decoraţiuni pentru casă, la TVR Internaţional (1995-1996), Tele7ABC (1996, 1999-2000), domeniu unde a fost, de asemenea, deschizător de drum. Protagonista a două filme documentare biografice, difuzate de TVR Internaţional (1996) şi Televiziunea Publică Finlandeză (1995). Contribuţie importantă la crearea mecanismelor de autentificare a tirajelor, ca membru-fondator BRAT şi SNA, publicaţiile editate sub conducerea Marianei Brăescu fiind cotate neîntrerupt, timp de trei ani, drept cele mai bine vândute în categoria respectivă. Iniţiatoare, începând cu 1994, a principalelor teme, rubrici, procedee jurnalistice din presa imobiliară şi pentru casă, preluate ulterior de toate publicaţiile şi emisiunile cu aceasta tematică.

A primit numeroase distincţii româneşti şi internaţionale, premii de excelenţă ale unor prestigioase organizaţii profesionale şi culturale. Prezentă în dicţionarul de personalităţi „International Who’s who of Professional and Business Women” (1999); declarată „Femeia de afaceri a anului 2000″ de către „International Biographical Center” – Cambridge, 2000 iar din acelaşi an – membră în comitetul de selecţie al acestei prestigioase instituţii. Laureată cu „diploma de excelenţă” acordată de „Chambre Europečnne pour le Developpement du Commerce, d’Industrie et des Finances” – Bruxelles (2004).

În acelaşi timp, Mariana Brăescu consideră că distincţia cea mai importantă care i s-a acordat până azi este „numele mitologic” pe care i l-au dat milioanele ei de cititori şi de admiratori: „Doamna CASA LUX”. Personalitate populară, înconjurată de un respect misterios şi adulată cu o solidaritate neobişnuită, Mariana Brăescu reprezintă un tip de „vedetă publică” absolut diferit faţă de cele afirmate şi cultivate în media locală. Ea reprezintă, deopotrivă, pe „românul îndrăzneţ” care a reuşit să se impună în faţa concurenţei internaţionale; pe „omul de afaceri” ireproşabil şi pe femeia care a putut conduce, cu o mână forte, publicaţii care, după anul 2000, au ajuns să fie citite lunar de peste 8 milioane de români. Forţa acestei personalităţi, care a rămas întotdeauna retrasă faţă de puterea temporară, a constat în „puterea datoriei” pe care a considerat că o are faţă de cititorii ei, în a căror conştiinţă ea reprezintă „marele succes obţinut prin muncă şi iscusinţă”.

Mariana Brăescu s-a angajat, cu o discreţie remarcabilă dar, în acelaşi timp, cu o stăruinţă rar întâlnită, în acţiuni cu caracter filantropic, cultural şi social.

A participat la fondarea, în anul 2003, a Asociaţiei „Biblioteci pentru sate”, care a donat, către 350 de biblioteci comunale, parohiale şi de mănăstire, peste 25.000 de volume şi aproape 300.000 de publicaţii. Mai mulţi ani, a fost principala susţinătoare a acestor activităţi ca şi ale celor desfăşurate de „Asociaţia Română pentru Patrimoniu”, o organizaţie cetăţenească deosebit de activă în domeniul cultivării şi regenerării tradiţiilor naţionale. A creat un gen nou de „comuniune creştină” prin participarea publicaţiilor pe care le-a condus la toate marile pelerinaje şi ceremonii religioase ortodoxe, unde, ani de-a rândul, CASA LUX a donat milioane de publicaţii către credincioşii din cele mai îndepărtate regiuni ale României. Sute de mănăstiri din întreaga ţară au primit periodic daruri care au împodobit bibliotecile acestora şi au contribuit la întărirea acţiunii colective a spiritului românesc”. Despre secretul, nedezvăluit, al acestei adevărate „mişcări populare” pe care l-au reprezentat publicaţiile CASA LUX, s-a spus, printre altele, că ele au arătat în mod hotărât că există „România Frumoasă” şi „România Harnică”.

Mariana Brăescu, devenită azi celebra „Doamna CASA LUX” este, în acelaşi timp, şi un scriitor important a cărei operă, apreciată în mediile literare ale anilor 80, se va impune cu siguranţă şi în viitor. Bibliografia scrierilor în proză cuprinde „Imperfecţiuni provizorii” (2005), „Îmi amintesc şi îmi imaginez” (2005), „Prière du Soir”, ediţia franceză (2005), „Vulpea Academiciană” (2004). Prozatoarea fantezistă, ironică şi dezinvoltă din „Imperfecţiuni provizorii” (o carte de nuvele încheiată încă din 1985 dar aparută 20 de ani mai târziu), ca şi strania nuvelistă, cu ecou sud-american de „realism magic” din volumul „Îmi amintesc şi îmi imaginez” (o altă carte „amânată”, scrisă în 1988), arată experienţe literare distincte şi inactuale, care afirmă o personalitate constituită, cu un caracter singular. Dramaturgia are o bibliografie consistentă. „Profesor de… admitere” (premieră absolută „Teatrul M. Eminescu” Botoşani 1988 reprezentată în 1988-1990; Teatrul Naţional Radiofonic-2001); „ Pronto-agent particular sau Marea Lovitură” (Teatrul Naţional Radiofonic, 2002); „Al treisprezecelea Caesar”, „Londra de la 3 la 5″, „După faptă şi răsplată” – toate apărute editorial în 2005. Însemnătatea acestei opere, care a fost comentată, susţinută şi elogiată de importante personalităţi ale literaturii române, rămâne de descoperit în ceea ce are aceasta ca „diferenţă specifică” şi profil distinct căci literatura „Doamnei CASA LUX”, estompată aproape un deceniu şi jumătate de prezenţă prodigioasă a marii creatoare de presă românească, începe să se înţeleagă acum ca fiind, în acelaşi timp, o altă faţă a autoarei, la fel de prestigioasă şi de originală.