MARIANA BRĂESCU

prozator, creator de publicaţii, dramaturg

Traian Filip: „Expresia a ceea ce poate fi o trestie gânditoare“

Am citit piesa Londra, de la 3 la 5, de Mariana Brăescu, cu interes şi plăcere. Viaţă întoarsă pe dos, viaţă stearpă, viaţă fără viaţă, cu urme de viaţă, cu personaje care cred că sînt altceva decît sînt, aduse la cota zero, acolo unde nu sînt nici culmi, nici văi. Cei ce supravieţuiesc vorbesc despre filme şi vise, lumea lor este o stradă cu cheflii şi somnambuli. Toţi au fost „ceva”, au devenit „altceva”, se compară cu ceea ce au fost şi caută să-şi imagineze ceea ce ar dori să fie. Un creator de iluzii apare cu voioşie, exaltându-şi vocaţia de altă dată pentru marşuri: marşurile brigăzilor, ale colectivizării, ale pionierilor culegători de spice pe tarlalele înfrăţite, marşurile tractoristelor, ale primilor astronauţi, ale mulgătoarelor stahanoviste, ale luptei împotriva imperialiştilor americani şi slugilor lor retrograde…
Remarc de la început claritatea stilului, relieful ideilor bine întrupate de personaje. Aproape brusc se descoperă puterea latentă şi substanţială a textului, deoarece personajele, prin nota de ironie inclusă – o ironie bună,
>>>>>Traian Filip>>>>>

Anunțuri

Octombrie 14, 2007 - Posted by | opera si autorul

Sorry, the comment form is closed at this time.

%d blogeri au apreciat asta: